Cladire Muzeului de Etnografie si Istorie Naturala

Actualul sediu este amplasat in cladirea Muzeului Zemstvei. Istoria Muzeului începe în anul 1889, când Zemstva Basarabiei a organizat Expozoţia Agricolă şi Industrială, care a şi stat la baza fondării instituţiei muzeale. Fondat la inceput ca Muzeu Agricol.

miercuri, 10 iulie 2013

Ziua Universală a Iei la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală

            Expoziţiile de costum popular ale meşterilor, vernisate în ultimii ani la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, au demonstrat interesul şi aprecierea tot mai mare a oamenilor pentru portul popular. Mai ales tinerii, am observat, apreciază frumuseţea costumului şi a iei/ cămăşii pentru femei, în particular. În Moldova mai multe persoane publice, nu doar interpreţi...

ÎNCERCĂRI DE REACTUALIZARE ŞI DE REVITALIZARE A PORTULUI POPULAR

Varvara BUZILĂ             „Au existat mai multe tentative de reactualizare a portului popular, costumului folcloric sau a costumului naţional cum a fost numit acest ansamblu vestimentar la dife-rite etape istorice. Dar, pentru că necesităţile societăţii de revenire la marca etnică s-au manifestat în perioade de criză, în mod prompt, ca un recurs la imagine, pentru a eficientiza solidaritatea, au existat diverse abordări, unele transformate în tendinţe de durată cu referire la sursele portului...

IMPACTUL EVENIMENTELOR ISTORICE ASUPRA PERPETUĂRII COSTUMULUI

Varvara BUZILĂ             În spaţiul Moldovei istorice portul popular, confecţionat în condiţii casnice după tipare vechi, a fost un fenomen unitar până la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Dacă facem o retrospectivă în timp urmărind firul perpetuării îmbrăcămintei tradiţionale, deja în manuscrisele din sec. al XIX-lea se găsesc avertismente privind dispariţia portului strămoşesc din spaţiul nostru cultural.                      ...

REPERE ALE AFIRMĂRII COSTUMULUI TRADIŢIONAL ÎN CĂUTAREA COSTUMULUI ORIGINAL

Varvara BUZILĂ           În ultimele decenii a sporit interesul societăţii faţă de costumul tradiţional autentic. Acest interes este alimentat de căutarea autenticităţii, ca punct de reper în reactualizarea memoriei colective şi ca parte componentă a strategiilor identitare. Alături de drapel, stema de stat, limbă, teritoriu şi tot ceea ce înseamnă cultură, costumul popular este marca identitară a unui popor. Costumul tradiţional este situat în chiar epicentrul viziunii asupra lumii, comunică cu sfera sacrului,...