Atelierul de confecţionare a mărţişoarelor tradiţionale la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală

         În perioada 20-22 februarie 2013, Atelierul de confecţionare a mărţişoarelor tradiţionale la Muzeu a oferit tuturor posibilitatea să confecţioneză mărţişoare amulet, cum se făceau odată pe la vetrele buneilor, care păstrau acest simbol din timpuri imemorabile cu adevărat. Au confecţionat mărţişoare tradiţionale toţi doritorii, de la copii, până la participanţi cu o vârstă respectabilă. Ca de obicei, am lucrat cu spor, iar prietenii mici de la Centrul “Concordia”, dar şi studenţi, profesori, tineri jurnalişti.... au fost cei mai harnici participanţi la atelier.

Muzeul nostru îşi propune să promoveze vechea tradiţie, deoarece tot mai puţini oameni ştiu că mărţişorul se poartă în acest mod, la încheieturi. Unele semnificaţii ale acestui obiect simbol au fost pierdute în sec. XIX-XX.

Mărţişorul în formele sale tradiţionale, cunoscut pe întreg teritoriul ţării de purtătorii care au păstrat obiceiul de la buneii şi străbuneii noştri, constă din două fire de lână – unul alb şi altul roşu, răsucite împreună, pe la capete cu motocei sau canafuri. El este legat ca talisman (amuletă) la gâtul şi/ sau la mâinile oamenilor, pentru a fi purtat zilnic până la 1 aprilie, când este prins de ramurile primilor pomi înfloriţi. Femeile, fetele şi copii confecţionează din timp mărţişoarele, iar la 1 martie ele sunt dăruite celor dragi în semn de prietenie, respect şi dragoste.

Mărţişoarele, confecţionate anul acesta în cadrul atelierului, circa 600 la număr, au fost dăruite Biroului pentru Relaţii cu Diaspora din cadrul Guvernului şi trimise conaţionalilor noştri în diferite colţuri ale lumii, dar şi pentru înalţii oaspeţi în cadrul Festivalului Mărţişor, organizat de Ministerul Culturii. Ministerul ne-a oferit un suport financiar întru organizarea Atelierului de Confecţionare a Mărţişoarelor Tradiţionale şi promovarea tradiţiilor vechii de Mărţişor!

    

      La fel de la 28 februarie pînă la 31 martie 2013  a fost deschisă Expoziția “Mărțișoare-2013”. Ediția a X-a, dedicată Sărbătorii, cu mărțișoare vechi, păstrate în colecțiile Muzeului, cât și mărțișoare noi. Expoziţia din acest an a fost organizată în colaborare cu Centrul Naţional de Conservare şi Promovare a Patrimoniului Cultural Imaterial.

     Expoziţia de mărţişoare prezintă lucrările meşterilor populari Natalia Cangea (or. Orhei), Eugenia Moldovanu (Bălţi), Lidia Ciobanu (Chişinău), Irina Corobca (Universitatea din Tiraspol), Maria Ciobanu (s. Catranâc, Teleneşti), Eleonora Voloşciuc (or. Orhei), Bucătaru Viorica (Centrul meşteşugăresc “Fantezie”, or. Ungheni), Marcel Ostrovschi, Elena Tafuni etc. De asemenea, mărţişoare confecţionate de copiii de la Centrul de Creaţie şi Agrement al Elevilor din or. Criuleni; Gimnaziul din s. Izbişte, Criuleni; Centrul de Creaţie Tehnică din sectorul Buiucani, Chişinău; Centrul de Educaţie Estetică „Lăstărel” din sect. Buiucani, Chişinău; Liceul Teoretic din s. Săseni, Criuleni, cond.  Meşter popular Larisa Cojocaru; Centrul de Creaţie a Copiilor din Anenii Noi, cond. Olga Smirnova etc

Ca în fiecare an, propunem publicului la sfârșitul lunii (30-31 martie) să aducă mărțișoarele la Muzeu pentru a le lega de pomii din Grădina Botanică, conform obiceiului.

Din istoria Mărţişorului

    Obiceiul Mărţişorului, ca simbol străvechi al regenerării naturii, marchează trecerea de la iarnă la primăvară. Conform tradiţiei, în prima zi de primăvară  oamenii îşi prindeau  mărțișoare până la răsăritul Soarelui. Bătrânii spun că mărțișoarele trebuiau  confecționate în ajunul zilei de 1 Martie sau în dimineața acestei zile. Mărțișoarele tradiționale se făceau din 2 fire de lână, de culoare albă și roșie, răsucite într-un singur şnur. Erau predestinate în primul rând copiilor, tinerilor, în special fetelor, dar şi animalelor. Se legau la gât sau încheietura mânii în speranţa ca purtătorul să fie sănătos, apărat de  boli, să aibă parte de bunăstare peste an. După credinţa populară, Soarele în luna martie acţionează mai puternic şi e perculos, iar oamenii care poartă mărțișoare „nu mai sunt pârliţi de soare”, devin mai voinici și mai frumoși pe parcursul întregului an. Tot cu ajutorul mărțișorului se trece  peste Zilele Babei Odochia. Obiceiul este cunoscut mai multor popoare din Balcani (Bulgaria, Macedonia, Serbia, Grecia, Albania).

     Mărțișoarele se poartă timp de o lună, pînă la Buna Vestire sau sf. lunii, ca apoi să fie legate de crengile copacilor în floare, obicei cu dublă semnificație – omul să fie „bălai” și frumos ca floarea pomului, pomul să aibă puterea omului pentru a da roade bogate.